Ce este blockchain și cum ne modelează viitorul

Voi prezenta în acest articol ce este blockchain-ul, cum funcționează – atât la nivel de concept, cât și tehnic – pentru cei care vor să afle și astfel de detalii. Vom mai putea de asemenea să vedem cum deja tehnologiile de tip blockchain ne modelează deja viitorul precum și în ce domenii se vizează implementarea de astfel de proiecte.
Despre ce sunt criptomonedele am discutat în acest articol separat. 🙂

Cum functioneaza tehnologia blockchain

Definiția pentru blockchain (sau „block chain”) este următoarea: Blockchain-ul este o listă care crește în mod continuu și care conține înregistrări denumite blocuri ce sunt legate între ele prin intermediul criptografiei. Fiecare bloc conține un șir de caractere generat din informații ale blocului anterior (acest șir de caractere se numește hash), data și ora exacte și date despre tranzacție.

Mai departe, voi simplifica (poate în anumite puncte mai mult decât ar trebui!) astfel încât acest concept să fie mai ușor de digerat. Spre final vom trece din nou la partea tehnică a unui blockchain (da, nu se va traduce în română în „lanț de blocuri”).

Un blockchain este astfel ca un registru in care se trec inregistrarile una după cealaltă. Diferențele sunt următoarele:

• Aceste înregistrări nu mai pot fi modificate după ce au fost trecute în registru (nu există „ștersături” sau „adăugiri”);
• Fiecare înregistrare este corectă deoarece toate cele de dinainte au fost corecte (iar prima înregistrare este „geneza” sau „genesis block”)
• Registrul se află în foarte multe locații; dacă se pierde dintr-o locație nu se afectează înregistrările.
• Criptografia se folosește pentru asigurarea tranzacțiilor și a corectitudinii informațiilor stocate.

Blockchain-ul este deci o modalitate de a stoca informații, informații ce nu vor mai putea fi alterate/modificate niciodată, dar nici șterse deoarece ele nu există într-o singură locație, ci pe mai multe dispozitive ce se numesc „noduri”. Așa cum zalele unui lanț sunt conectate între ele, așa se conectează și blocurile de informații/înregistrări într-o listă prin intermediul blockchainului, folosindu-se de tehnici din criptografie.

Din toate acestea rezultă că blockchainul nu înseamnă Bitcoin – așa că răspunsul la întrebarea noastră inițială – ce este blockchain nu este BTC. Bitcoinul este pur și simplu un caz de utilizare a tehnologiei blockchain, termenii fiind complet diferiți. Înainte să trecem acolo, voi prezenta mai jos multe detalii tehnice despre cum funcționează blockchainul, ce este un hash și cum se înlănțuie blocurile.

Cea mai primitivă formă de blockchain este arborele cu hashuri, numit și Arbore Merkle (Merkle Tree). Aceasta este o structură de date creată de Ralph Merkle pe care aceasta a și patentat-o în 1979. Conceptul de atunci se aplica în cadrul rețelelor de tip p2p – peer-to-peer și presupune că aceasta verifica și prelucra datele transmise între diversele sistemele computaționale ce făceau parte dintr-o astfel de rețea.

Pentru a putea să discutăm despre imaginea de mai sus, va trebui întâi să vorbim despre ce este un hash. Un hash este un string de un număr de caractere determinat, el obținându-se în urma unui algoritm de hashing. Algoritmi de hashing cunoscuți: MD5 (Message-Digest 5), SHA-1 (Secure Hashing Algorithm 1), etc. Practic, aceast string se folosește pentru a determina integritatea unui mesaj, și ar trebui să fie unic pentru fiecare input ce se trimite către funcția de hashing.

Așa cum am menționat mai sus, Merkle Trees mai sunt numiți și „trees of hashes” sau „hash trees” – adică frunzele arborelui sunt hashuri, iar nodurile (urcând către rădăcina arborelui) sunt hashuri ale descendenților.

Acum, să explicăm fotografia: hashul 0 al rădăcinii este rezultatul operației de hash pe concatenarea hashului 0-0 si hashul 0-1. Adică: hash 0 = hash(hash 0-0 || hash 0-1) – am notat cu „||” operația de concatenare. Cum Merkle Trees au fost folosiți pentru rețelele p2p, hashul rădăcină (denumit și master hash este cel care va fi descărcat dintr-o sursă de încredere, iar mai apoi toate celelalte hashuri ale descendenților pot fi automat determinate

Astfel, în 1991 arborele de tip Merkle a fost folosit pentru a se dezvolta o structură de date mai complexă care conține mai multe înregistrări, cu fiecare conectată de precedenta – creându-se astfel „blockchain-ul”, ca mai târziu – în 2008, Satoshi Nakamoto să vină cu noțiunea de blockchain distribuit.

Pentru mai multe explicații vă recomand să urmăriți videoclipurile lui Andreas Antonopolous, el fiind unul dintre cei mai recunoscuți evangheliști pentru blockchain și Bitcoin. Am să vă las aici și unul dintre aceste videoclipuri.

Utilizări ale blockchain-ului și cum ne influențează deja viața

Acum că am înțeles ce e blockchain și ce presupune acest concept, să trecem acum la o revizie a utlizărilor și aplicațiilor din viața reală ale acestuia.

Evident, una dintre principalele aplicări în viața reală a acestei tehnologii este cea din domeniul financiar. Prin intermediul unei rețele de tip blockchain se poate elimina intermediarul (banca) – atât din punct de vedere al tranzacțiilor cât și chiar și ar împrumuturilor. Au apărut astfel criptomonedele.

Cryptocurrency sau, în română, criptomoneda este definită ca un „bun digital” care a fost creat pentru a funcționa ca un mediu de schimb ce folosește criptografia pentru a securiza tranzacțiile financiare, pentru a controla generarea de noi unități monetare și pentru a verifica transferul de bunuri. Unul dintre atributele principale ale criptomonedelor îl reprezintă descentralizarea, ele funcționând prin intermediul unui ledge distribuit (numit și blockchain, așa cum am discutat la începutul articolul). Ele sunt securizate și de către un mecanism pentru asigurarea consensului (și aici intră în scenă noțiunile de miner, minat, de „Proof-Of-Work (PoW)” și „Proof-Of-Stake (PoS)”. Mai multe detalii despre ce înseamnă mecanismele de consens ale unei criptomonede găsiți în articolele de pe site.

Astfel, prin intermediul criptomonedelor, persoana A va putea să tranzacționeze cu persoana B fără să aibă nevoie de o altă persoană – C – drept persoană de încredere. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că prin intermediul criptografiei, ambele părți – și A și B – știu sigur că tranzacția va decurge așa cum au stabilit, deoarece rețeaua este incoruptibilă, iar totul poate fi făcut transparent.

Utilizarea blockchainului în supply management

Un alt caz de utilizare foarte important al blockchainului este în domeniul supply managementului, pentru gestionarea lanțului de aprovizionare. Acesta poate fi folosit în industrii precum cea de automobile, alimentație, import al diferitelor produse, sau pentru combaterea bunurilor contrafăcute.

În supply management, CargoX, WaltonChain și VeChain lucrează deja cu mai mulți producători, dar și retaileri pentru soluții de autentificare și verificare a provenienței.

De exemplu, o astfel de soluție pentru industria auto presupune că la producerea unei piese, aceasta este înregistrată într-un ledger cu toate specificațiile necesare. După ce aceasta este trimisă către asamblare se vor înregistra detaliile despre cine a asamblat-o și în ce condiții. Mai departe, de fiecare dată când piesa suferă o reparație/modificare, service-ul autorizat va folosi de asemenea o aplicație pentru a înregistra asta pe chain. Toate aceste acțiuni îți vor oferi ție posibilitatea ca doar verificând seria fiecărei părți a mașinii (verifici șasiul, verifici motorul, etc.) să vezi exact pe unde a trecut. Ca fapt divers, aceasta tehnică i-ar cam opri și pe intermediarii de mașini de a își mai înșela clienții.

Alte utilizări emergente ale tehnologiei blockchain

O altă utilizare a blockchainului la care deja se lucrează (chiar și la noi în țară) este în domeniul identității, pentru a securitatea biometrică. Unul dintre marile avantaje al securității biometrice prin intermediul blockchainului este că se poate stopa furtul de identitate. Mai mult, prin intermediul ei, confirmarea identității va fi mult mai ușor de făcut decât cum se face astăzi.

Imaginați-vă că pentru a obține o autorizație de la primărie sau pentru a vă lua tratamentul pe rețetă de la farmacie nu va mai fi nevoie de nicio dovadă, ci doar de datele dumneavoastră biometrice. Toate instituțiile publice ar putea să verifice automat identitatea dumneavoastră și, mai mult, să obțină toate actele de care au nevoie pentru a vă procesa cererea. O astfel de soluție este dezvoltată de către cei de la BAAB – care au strâns 20 milioane de dolari.

Un caz de utilizare care se tot testează este în domeniul drepturilor de autor. Aceste soluții vor să garanteze creatorilor de conținut că imediat ce au un conținut, va exista o înregistrare a faptului că ei au fost primii care l-au creat. Mai mult, aceste tipuri de soluții se doresc a fi utilizate și pentru acordarea și respectarea patentelor inventatorilor.

Încă o utlizare la care se lucrează deja de 1 an se poate regăsi în domeniul medical. Imaginează-ți că indiferent de locația de pe glob, istoricul tău medical îi este disponibil medicului în fața căruia ești. Acesta va putea să vadă toate medicamentele care ți-au fost prescrise până atunci, toate probleme medicale pe care le-ai avut. Prin simplul fapt că în blockchain, începând de când te naști, medicii la care merg vor trimite toate informațiile acestea – pentru un istoric medical complet, ușor accesibil și de nestrămutat.

În concluzie, acum ați înțeles ce este blockchain-ul, cum funcționează această tehnologie, cum este deja folosită în prezent și de ce toate aceste cazuri de utilizare au condus la entuziasmul (hype-ul) major din anul 2017. Pentru mai multe informații despre criptomonede și ultimele noutăți despre tehnologia blockchain pagina de Facebook Cryptoghidul vă stă la dispoziție!